După cum mulți dintre cei care mă cunosc știu, sunt turc și musulman. În fiecare an, în luna Ramadanului, țin post de la ivirea zorilor până la apus: în acest interval nu mănânc și nu beau nimic, nici măcar apă.
Nu țin acest post pentru că aștept un anumit rezultat medical. Pentru mine este, înainte de toate, o poruncă a lui Dumnezeu și un act de credință. Așa cum îi felicit pe prietenii mei creștini la sărbătorile lor, mulți dintre ei îmi transmit în fiecare an urări pentru Ramadan; credința face parte firesc din viața și identitatea mea.
Experiența mea personală cu postul
În această perioadă simt mai multă liniște, disciplină și claritate sufletească. Pentru mine, sănătatea nu înseamnă numai ce mâncăm. Corpul, mintea și sufletul se influențează reciproc; de aceea vorbesc adesea despre echilibrul dintre body, mind and spirit.
În cultura noastră există și expresia „Ține post și găsește sănătate”. O folosesc aici ca înțelepciune tradițională, nu ca dovadă medicală. Știința trebuie privită separat, prin studiile care cercetează ce se întâmplă în organism în perioadele fără hrană.
În ultimii ani, probabil ați întâlnit tot mai des discuții despre postul intermitent și alimentația într-o fereastră limitată: 12 ore fără mâncare, o fereastră de alimentație de 8 ore sau alte variante. Aceste formule nu sunt identice între ele și nici cu postul Ramadanului, care presupune și abținerea de la apă pe timpul zilei.
Descoperirea unui cercetător japonez, recompensată cu Premiul Nobel
În anul 2016, cercetătorul japonez Yoshinori Ohsumi a primit Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină pentru descoperirile sale privind mecanismele autofagiei.
Autofagia este un proces natural prin care celulele descompun și reciclează anumite componente deteriorate sau care nu mai sunt necesare.
Prin experimente realizate în principal pe celule de drojdie, Ohsumi a identificat mecanisme genetice esențiale ale acestui proces și a contribuit la înțelegerea modului în care celulele reacționează la lipsa nutrienților.
Este important de precizat că Premiul Nobel nu i-a fost acordat pentru studii asupra persoanelor care țin post, ci pentru descoperirea mecanismelor autofagiei. Totuși, aceste descoperiri au deschis noi direcții de cercetare privind relația dintre perioadele de post, metabolism și sănătatea celulară.
Ce arată studiile realizate pe persoane care țin postul Ramadanului?
În ultimii ani, cercetătorii au început să analizeze mai atent efectele postului Ramadanului asupra organismului uman.
Un studiu publicat în 2025, realizat pe 50 de persoane, dintre care 24 au ținut postul Ramadanului, a identificat modificări ale unor markeri moleculari implicați în autofagie. Printre rezultate s-a numărat creșterea expresiei genei Beclin-1, asociată cu inițierea procesului de autofagie.
Un alt studiu, realizat pe 51 de adulți supraponderali sau cu obezitate, a analizat efectele postului zilnic de aproximativ 15 ore, timp de patru săptămâni. Cercetătorii au observat creșterea expresiei unor gene asociate autofagiei, precum LAMP2, LC3B și ATG5. Au fost raportate și modificări favorabile ale unor indicatori metabolici, inclusiv greutatea corporală și circumferința taliei.
Aceste rezultate sunt interesante și încurajatoare, dar trebuie interpretate corect: modificările markerilor genetici nu demonstrează singure că procesul de autofagie a crescut într-o anumită proporție și nici că postul previne sau tratează boli. Sunt necesare cercetări suplimentare, pe grupuri mai mari de persoane, pentru a înțelege mai bine efectele pe termen lung.
Ce se întâmplă în organism după 12–16 ore de post?
În timpul postului, organismul trece treptat prin diferite adaptări metabolice.
Pe măsură ce trec orele fără aport alimentar, nivelul insulinei poate scădea, iar organismul începe să utilizeze într-o proporție mai mare rezervele de energie. În funcție de durata postului, alimentația anterioară și particularitățile fiecărei persoane, poate crește utilizarea grăsimilor ca sursă de energie.
Totuși, nu există dovezi suficiente pentru a afirma că autofagia începe exact după 12, 14 sau 16 ore de post. Autofagia este un proces care are loc permanent în organism, iar intensitatea sa poate fi influențată de numeroși factori.
În plus, postul Ramadanului presupune și abținerea de la apă în timpul zilei, ceea ce îl diferențiază de multe forme de post intermitent studiate în cercetările medicale.
Credința mea și cercetarea științifică: două planuri diferite
Ceea ce mi se pare deosebit de interesant este faptul că o practică spirituală veche de secole este astăzi analizată și prin metode științifice moderne.
Postul are pentru milioane de oameni o semnificație religioasă profundă. În același timp, cercetările arată că perioadele de abstinență alimentară pot produce schimbări reale în metabolismul organismului.
Eu țin postul Ramadanului din credință. Cercetările despre metabolism și autofagie nu sunt motivul ibadetului meu; ele reprezintă o perspectivă separată și interesantă asupra reacțiilor corpului în perioadele de post.
Pentru mine, postul rămâne o experiență de credință, disciplină și echilibru între corp, minte și suflet. Studiile citate mai jos ne ajută să înțelegem anumite mecanisme, fără să transforme o practică religioasă într-o promisiune de tratament.
Cesur Durak
Specialist în detoxifiere și stil de viață sănătos
- Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, 2016 — Yoshinori Ohsumi și mecanismele autofagiei.
- Dastghaib S. et al. (2025), Effect of 30-day Ramadan fasting on autophagy pathway and metabolic health outcome in healthy individuals. Molecular Biology Research Communications, 14(2), 115–127.
- Bou Malhab L.J. et al. (2025), Dawn-to-dusk intermittent fasting is associated with overexpression of autophagy genes. Clinical Nutrition ESPEN, 65, 209–217.
Acest articol are scop informativ și educativ. Postul prelungit sau postul fără consum de apă poate prezenta riscuri pentru anumite persoane, în special pentru cele cu diabet, boli renale, afecțiuni cronice, femeile însărcinate sau care alăptează. În aceste situații, este recomandată consultarea medicului înainte de a ține post.